Personalități istorice: 최치원 Choe Chiwon

            Choe Chiwon (최치원, 崔致遠, 857- secolul X) este un renumit oficial confucianist, filozof și scriitor din perioada târzie a dinastiei Silla Unificată (668-935), fiind cunoscut și sub pseudonimele Haeun (lit. „Nor de Mare/Ocean”, 海雲) sau Goeun (lit. „Norul singuratic”,  孤雲). Primește educație  în Tang (China), unde trece cu brio examenele imperiale și ocupă ulterior posturi importante la curtea chineză, după care revine în Silla, unde încearcă în zadar să reformeze guvernul dinastiei aflate în declin. Spre finalul vieții, acesta începe să simpatizeze viața de sihastru, devenind un savant pustnic la templul Haein. În general este considerat a fi strămoșul clanului Gyeongju Choe.

Tinerețea și studiul în Tang

            Choe Chiwon s-a născut în 857 în districtul Saryang, Gyeongju (capitala Sillei). O veche legendă afirmă că în 856, mama lui Chiwon s-a rugat Zeului Muntelui (Sanshin) pentru conceperea sa într-o vale care astăzi este cunoscută sub denumirea de Sangyeon-dae [上蓮臺], recunoscută  încă din vremuri străvechi ca fiind un sit sacru cu multă energie benefică. S-a consemnat că drept răsplată pentru pietatea sa, aceasta a primit o viziune cu Avalokitesvara (Bodhisattva al Compasiunii), prevestindu-i astfel viitorul strălucit al fiului său. În 924, Choe Chiwon ridică un templu în acel loc dedicat slăvirii zeului, dar și comemorării evenimentului care a dus la nașterea sa. Astăzi, templul este o filială din munții Gaya a templului Haein.

               Totuși, întrucât avea doar rangul VI de căpetenie, familia Choe știa că Chiwon avea să întâmpine numeroase restricții cu privire la avansarea în diferite birouri ale guvernului, motiv pentru care tânărul este trimis la studii în Tang, fiindu-i favorabilă și strânsa legătură dintre clanul Gyeongju Choe și familia regală sillană care permitea membrilor clanului să plece la studiu în China.

            Conform lucrării istorice Samguk Sagi, în 867/8, la vârsta de 12 ani coreeni (10 ani normali), Chiwon este trimis de către tatăl său în Tang, acesta din urmă menționându-i înainte de plecare că doar dacă va trece examenele imperiale chineze în zece ani se va putea considera demn de a fi fiul său, altfel îl va dezmoșteni. Până la trecerea deceniului impus de tatăl său, Chiwon trece cu brio cea mai grea examinare imperială, jinshi (進士), și este numit la biroul unei prefecturi din sudul Tangului. Choe servește ca oficial în China pentru încă zece ani, devenind foarte apreciat de oficialii chinezi, și chiar un apropiat al împăratul Xizong al dinastiei Tang (domnie 873-888).

            Mai mult, Choe a adunat merite și sub conducerea generalului chinez Gao Ping în luptele de înăbușire ale rebeliunii Huang Zhao, care aproape a distrus dinastia chineză. Odată cu înăbușirea rebeliunii și restaurarea temporară a păcii, tânărului începe însă să îi fie dor de ai lui, fiind încercat și de un sentiment d patriotism față de țara sa natală care era în continuu declin. În Samguk Sagi este consemnat că Choe – adept îndârjit al confucianismului, se gândea la bătrânii lui părinți atunci când i-a cerut împăratului din Tang permisiunea de a se întoarce în Silla. Împăratul acceptă cererea acestuia și Choe revede pământurile natale pentru prima oară în 18 ani de când please din Silla, la vârsta de 28 de ani (în 885).

Încercările de reformă

            Ajungând înapoi în Silla, Choe este primit cu multă pompă de către regele Heongang (domnie 875-886) și la scurt timp este numit instructor și redactor la Academia Confucianistă Hallim din Silla. Ulterior ocupă și alte poziții, precum cea de ministru de război și cea de magistrat în numeroase prefecturi regionale. Deși în 893 este numit reprezentantul-șef al unei misiuni diplomatice în Tang, foametea și rebeliunile ce au apărut în Silla au determinat anularea misiunii. Tang s-a prăbușit la scurt timp, iar Choe nu va mai apuca să viziteze China vreodată.

            În momentul revenirii lui Choe în țară, Silla se afla într-o stare avansată de declin. Curtea centrală fusese slăbită de luptele interne, puterea căzând mai întâi în mâinile aristocraților cu rang de „os adevărat”, iar mai apoi în mâinile lorzilor locali, care controlau provinciile și, în dese cazuri, aveau armate private.  Având rangul șase de căpetenie (cel mai mare rang de căpetenie), Choe se întorsese în Silla cu speranța de a reforma sistemul. Deși nu e singurul dintre învățații confucianiști cu același rang care au încercat să aplice reforme în Silla, totuși cazul său este unul dintre cele mai notabile care au ajuns până în zilele noastre. Conform consemnărilor istorice, în 894, Choe i-a prezentat reginei Jinseong (domnie 887-897) lucrarea „Zece puncte urgente pentru reformă” (시무십여조, 時務十餘條), însă, la fel ca în cazul predecesorilor săi, încercările sale au fost în zadar.

Retragerea din viața politică și ultima parte a vieții sale

                       Puține consemnări au rămas despre Choe după retragerea sa din viața publică în 900. În Samguk Sagi se relatează că „trăind în izolare, [Choe] a urmat calea vieții libere pe munte, construind pavilioane de-a lungul râurilor și țărmurilor, plantând pini și bambuși, citind cărți și scriind istorie și compunând ode naturii.” Conform izvoarelor istorice, s-ar părea că a locuit în locuri precum munții Nam din Gyeongju, munții Bingsan din Gangju, templul Cheongnyang din Habju, templul Ssanggye din munții Jiri și într-o cabană din Habpohyeon. Districtul Haeundae din Busan derivă de la pseudonmiul său – Haeun, întrucât s-ar părea că ar fi iubit enorm de mult acest loc, construind chiar un pavilion aici. O parte din caligrafia lui Choe gravată pe o stâncă din această zonă  a supraviețuit până astăzi. În cele din urmă, Choe s-a stabilit la templul Haein, unde fratele său mai mare era stareț. Cele mai notabile creații din ultimii săi ani de viață sunt inscripțiile lungi de pe stele și hagiografiile unor călugări budiști faimoși ai Sillei ce s-au dovedit a fi surse de primă mână ce au ajutat la construirea unei imagini mai clare asupra budismului sillan.

                       În plus, în Samguk Sagi este menționată recunoștiința celui de al VIII-lea monarh al Goryeo, regele Hyeonjong (domnie 109-1031) pentru „ajutorul” oferit de către Choe Chiwon lui Wang Geon (domnie 918-943), întemeietorul dinastiei Goryeo (918-1392), în scrierea Joeop (lit. „Lucrarea progenitorului regal”), probabil referindu-se la poemul „Galben-verzui” pe care se presupune că i l-a trimis lui Wang Geon, prin care Choe afirma că acesta a moștenit „mandatul divin” și prin care îl susținea în fondarea noii dinastii. De asemenea, tot în Samguk Sagi este consemnat că regele Hyeonjong, neputând trece cu vederea acest serviciu adus dinastiei Goryeo, i-a conferit postum lui Choe marele rang de Naesaryeong (內史令). În 1023, același rege i-a acordat titlul postum de mare nobil Munchanghu  (文昌侯, lit. „Lord al frumuseții culturale” sau „Lord al scrierii frumoase”) și a construit în locul unde s-a născut un altar confucianist. Data morții lui Choe este necunoscută, totuși cunoscându-se că a murit după  924, aceasta dată fiind inscripționată pe o stelă a sa,

Opera

                       Scrierile exitente relativ extinse ale lui Choe Chiwon sunt dovezi ale importanței sale în societatea din perioada târzie a Sillei și, în același timp, pentru generațiile ulterioare. Deși există multe lucrări ale lui Choe care s-au pierdut, precum Jewang yeondaeryeok (Istoria cronologică a monarhilor), cu ajutorul scrierilor care au supraviețuit și a consemărilor istorice din alte izvooare scrise s-a putut face o clasificare a operei acestuia în patru categorii princiale: proză oficială (aici sunt incluse memorialele, depeșele etc din timpul în care a fost un oficial pentru  curtea din Tang, dar și pentru cea din Silla); proză personală (pe subiecte precum savurarea ceaiului și peisajele naturale), poezie și inscripții pe stele.

                       La scurt timp după revenirea sa în Silla în 885, Choe și-a compilat mare parte din scrieri, atât cele oficiale, cât și cele neoficiale, și le-a prezentat regelui Heongang. Din păcate, compilația nu a rezistat până în zilele noastre, cu excepția prefaței cu ajutorul căreia s-a putut afla de colecție și de conținutul său. De asemenea, o colecție destul de mare de poezii ale lui Choe, despre care se presupune că au fost incluse inițial în  compilația prezentată regelui Heongang, a rezistat până astăzi prin intermediul altor surse istorice coreene, precum Dongmunseon, o colecție de poezii compilată în timpul dinastiei Joseon. În plus, câteva versuri ale sale au fost incluse în Samguk Sagi.

                       Inscripțiile pe stele ale lui Choe care au supraviețuit până astăzi, așa-numitele Sasan bimyeong (사산비명, 四山碑銘, „Stelele celor patru munți”), sunt următoarele:

1.     Jingamguksa bimyeong (진감국사비명, 眞鑑國師碑銘) - Stelă comemorativă pentru maestrul Jingam [Hyeso] al Templului Ssanggye, anul 887, aflată în templul Temple, provinicia Gyeongsang de Sud.

2.     Daesungboksa bimyeong (대숭복사비명, 大崇福寺碑銘) - Stela templului Daesungbok, anul 885, aflată în Gyeongju (nu mai există în totalitate).

3.     Nanghyehwasang bimyeong (낭혜화상비명, 朗慧和尙碑銘) – Stelă comemorativă pentru maestrul Ranghye al templului Seongju, anul 890, aflată la templul Seongju, provincia Chungcheong de Sud.

4.     Jijeungdaesa bimyeong (지증대사비명, 智證大使碑銘) – Stelă comemorativă pentru maestrul Jijeung al templului Pongam, anul 924, aflată în Mungyeong, provincia Gyeongsang de Nord.

                        Choe a avut numeroase abilități, atât în literatură și filosofie, cât și în politică și religie, căutând să îmbine învățăturile confucianiste, budiste și taoiste și patriotismul național într-un mod benefic pentru societate. Contribuția sa poate nu a avut un efect foarte mare pentru contemporanii săi, întrucât nu a fost valorificată, însă pentru generațiile următoare a însemnat o adevărată sursă inspirațională, dar și o comoară culturală prețioasă, încă valoroasă și astăzi.

Vezi și:

Sistemul de ierarhizare silla - „rangul oaselor”

Silla Unificată

Goryeo

Wang Geon

Tabel cronologic al istoriei coreenilor 

Surse: wikipedia.org, newworldencyclopedia.org, san-shin.org

Traducere: 강현재

Română
Votare: 
0
No votes yet