내시 Eunucii coreeni (partea I)

Origine           

            Naesi (내시, 內侍) este denumirea pentru eunucii coreeni. Data exactă a introducerii sistemului de eunuci la palatul regal este încă neclară pentru istorici. Totuși, se crede că primii eunuci ai Coreei au apărut în timpul dinastiei Silla (57 î.e.n. – 935 e.n.), această ipoteză fiind sprijinită de o propoziție din Samguk Sagi, din capitolul Silla Bonki: „regele Heungdeok [826-836] nu avea pe nimeni pe care să se bazeze în afară de eunuci.” Aceasta este prima referință din istoria Coreei cu privire la eunuci, însă nu se știe dacă anterior de faza târzie a dinastiei Silla exista acest sistem în Peninsula Coreeană. De asemenea, cum aceasta e singura referire la eunuci din antichitatea Coreei, nu se cunoaște nicio informație despre viața acestora din această perioadă.

Clasificarea  și rolul eunucilor

            Sistemul Naesi includea două ranguri: Sangseon (상선, 尙膳, „șeful eunucilor”), care deținea rangul de senior de gradul II, și Naegwan (내관, 內官, „oficiali eunuci obișnuiți”), care dețineau rangul de ofițer.

Clasificarea și rolul lor în timpul dinastiei Goryeo

·         Faza timpurie a Goryeo-ului (918- mijlocul secolului al XII-lea)

            În această fază, eunucii erau numiți să îndeplinească diferite sarcini, dar care nu aveau legătură directă cu administația guvernamentală, ci mai degabă cu „munca de jos”(de exemplu, erau folosiți ca santinele), fiind practic forța de muncă neoficială a familiei regale. Unele documente istorice sugerează că familia regală angaja eunuci pe post de servitori privați.

            Numărul eunucilor din această perioadă era foarte mic. Mai mult, li se interzicea să se întâlnească cu persoane din afara palatului, lucru prin care se sugerează din nou că eunucii erau servitorii privați și secreți ai regelui, a căror identitate nu trebuia să iasă la iveală. Totuși, începând cu regele Injong (1122-1146), cel de-al 17 monarh al dinastiei Goryeo, eunucii puteau deveni oficiali publici, însă acest rang le era oferit doar câtorva dintre ei, majoritatea rămânând la funcția de simpli servitori.

·         Fază mijlocie a Goryeo-ului (mijlocul secolului al XII-lea-1258)

            Abia odată cu urcarea pe tron a regelui Uijong (1146-1170), cel de-al 18 monarh al dinastiei, eunucii au început să capete influență la curte. Această schimbare s–a produs când regele Uijong l-a numit pe eunucul Jung pe post de Ham Hap-Mun-Ji-Hu, un rang oficial, lucru ce i-a înfuriat pe ceilalți demnitari, întrucât urau gândul de a munci alături de un eunuc. Prin urmare, aceștia au cerut regelui să se răzgândească cu privire la decizia sa, însă regele a rămas de neclintit, în cele din urmă reușind să-l numească definitiv pe Jung-ham ca oficial.

            Mai mult, de atunci regele Uijong a început să discute problemele de stat numai cu Jung-ham, a cărui nu doar influență, dar și avere a crescut. În plus, mulți alți eunuci au început să preia diferite poziții în cadrul guvernului care anterior le erau interzise, ocupându-se de anunțarea noilor politici naționale publicului, promovarea oficialilor și desemnarea noilor oficiali, censorat, administrarea bugetului național etc, lucru ce a dus la creșterea inimaginabilă a puterii lor. Pe lângă acestea, eunucii s-au amestecat și în justiție, lucru ce a declanșat haosul în cadrul națiunii. Însă cum puterea lor a ajuns la o asemenea dimensiune, nimeni nu îndrăznea să li se opună, mai ales că-l aveau pe rege de partea lor.

            Totuși, în 1170 a avut loc un eveniment de proporții ce a zguduit din temelii puterea de neatins a eunucilor. Un grup de ofițeri de armată, condus de Jeong Jung-bu, Lee Ui-bang și Lee Go, a dat o lovitură de stat ce s-a finalizat cu success. Drept consecință, regele Uijong a fost trimis în exil, locul fiindu-i luat de regele Myeongjong, iar eunucii și-au pierdut dintr-o dată toată puterea, lucru care a constituit de fapt adevăratul scop al loviturii. Conform textelor istorice, eunucii au fost uciși cu cruzime, acestea oferindu-ne un număr de 20 de morți din rândul lor. Eunucii au pierdut în urma acestei lovituri întreaga putere pe care o aveau, interzicându-li-se să se mai amestece astfel în problemele regatului.

·         Goryeo sub dominația mongolă și în perioada postmongolă (1259-1392)

            După lovitura de stat, lucrurile nu au revenit la normal, Goryeo ajungând să fie condus de ofițerii armatei, și nu de ofițerii civili. În plus, începând cu regele Wonjong (1259-1274), Goryeo a ajuns să plătească tribut dinastiei mongole Yuan. Guvernul militar s-a prăbușit, acest lucru schimbând totul; a fost reintrodus și sistemul eunucilor. Totuși, restaurarea regimului regal nu era tocmai un lucru bun din cauza interferenței mongolilor în problemele curții din Goryeo, lucru ce a dus treptat din nou la creșterea influenței eunucilor.

            Înainte de regele Wonjong, cel mai mare rang la care putea accede un eunuc era Pum de nivelul șapte. Însă regele mai sus menționat a abolit regula și le-a permis eunucilor să participe în mod activ la ședințele în legătură cu afacerile de stat. Drept consecință, multe sarcini au început să fie din nou realizate de eunuci, îndatoririle de bază ale unui ofițer civil fiind acum atribuite și acestora. În plus, o parte dintre eunuci trebuiau să îndeplinească și sarcini speciale, precum misiunile diplomatice în Yuan. Astfel, discriminarea eunucilor a dispărut, Goryeo devenind din nou o societate controlată de aceștia.

            După ce Goryeo a devenit stat tributar Yuanului, acesta a fost nevoit, bineînțeles, să plătească tributuri, iar eunucii consitutiau o parte din acestea. Însă aceștia erau trimiși cu un scop, și anume acela diplomatic. De asemenea, eunucii erau trimiși și de către împărat înapoi în Goryeo, tot pe post de diplomați, influența lor crescând astfel și mai mult. Uneori, se foloseau de această influență pentru a-și face familia mai prosperă, dar și pentru a-i constrânge pe politicieni să facă ce doresc ei, mai ales că acum nu îl aveau de partea lor doar pe regele Goryeo-ului, ci și pe marele împărat al Yuanului.

            Pe de altă parte, existau și eunuci care se luptau pentru independența Goryeo-ului. La un moment dat, împăratului Yuanului nu se mulțumea doar cu faptul că Goryeo este un stat tributar, vrând chiar să șteargă numele acestuia și să îl încorporeze în granițele imperiului mongol, însă eunucul Bang Shinwoo a fost cel care a oprit acest plan. Această întâmplare i-a pus într-o lumină mai favorabilă pe eunuci, cărora le-au fost atribuite alte roluri și funcții, lucru care a avut atât influențe negative, cât și pozitive asupra regatului coreean.

            Totuși, după ce Yuan s-a prăbușit, puterea eunucilor a început din nou să se decline, nemaiavând niciun împărat străin de partea lor, dar și din cauza corupției. Deși au existat cazuri de eunuci care au rămas în poziții înalte datorită realizărilor lor, majoritatea și-au pierdut funcția, mai ales după ce regele U (1374-1388) a scos din uz departamentul din care făceau parte cei mai mulți dintre eunuci pentru a eradica participarea la problemele de stat. Din nou, aceștia au ajuns în funcții ce presupuneau treburi simple, precum curățenia și comisioanele.

Caracteristicile distincte ale sistemului eunucilor din Goryeo

           Deși departamentul eunucilor din Goryeo avea o denumire asemănătoare cu cel din China (Naeshibu – Goryeo, Neishifu – China) și fusese inspirat de acesta, există însă o deosebire majoră între cele două: pe când admiterea în Neishifu era condiționată de operația de castrare (astfel, un bărbat necastrat neputând să intre în acest departament), în Naeshibu membrii săi nu erau de la început eunuci. Mai degrabă, o parte din oficialii din Naeshibu erau tineri din nobilime, care, după o perioadă de câțiva ani în care îl slujeau pe rege, puteau să se mute în alte departamente ale guvernului. Astfel, doar cine dorea putea rămâne în Naeshibu și deveni eunuc, lucru ce explică și numărul mic al eunucilor de la începutul dinastiei. Abia la sfârșitul Goryeo-ului Naeshibu a devenit un departament doar pentru eunuci, înainte de aceasta de fapt puțini eunci aparținând de Naeshibu, majoritatea aparținând de alte departamente.

            În principal, eunucii din perioada dinastiei Goryeo înainte de regele Gongmin (1351-1374) aparțineau de trei departamente numite colectiv Sam-Jun. Sam-Jun cuprindea Dae-Jun (Marea Sală), Nae-Jun (sala regală interioară privată) și Tae-Hu-Jun (apartamentele reginei). Abia sub regele Gongmin, eunucii au fost incluși cu toții în Naeshibu, care devenea astfel exclusiv pentru aceștia. Totodată, Gongmin a aranjat în așa fel încât eunucii din Naeshibu să aibă ranguri cuprinse între nivelele II-IX.

Clasificarea și rolul lor în timpul dinastiei Joseon

            Cum eunucii au  constituit una dintre cauzele prăbușirii dinastiei Goryeo, oficialii din Joseon au plănuit să abolească sistemul eunucilor. Totuși, regele Taejo (1392-1398), primul rege al noii dinastii, s-a opus acestui plan, afirmând că eunucii sunt esențiali pentru dinastie și mai ales pentru familia regală din mai multe puncte de vedere:

1.puteau fi folosiți pentru realizarea diferitelor sarcini necesare

2. avea nevoie de bărbați care să nu poată să violeze femeile din cadrul palatului

3. avea nevoie de persoane care-și puteau dedica întreaga lor viață pentru rege

4. dinastia Ming a Chinei (1368-1644) cerea Joseonului ca tribut eunuci

            Pentru aceste motive, regele Taejo a decis să păstreze sistemul eunucilor, numindu-l pe eunucul Kim Sa-Heng să-l reformeze pentru a evita influența negativă pe care eunucii au exercitat-o în trecut. Astfel, așa cum este descris în Gyeongguk daejon, eunucii aveau de îndeplinit, în general,  patru sarcini.

·         Gamsun

            Gamsun se referă la acțiunea de a gusta preparatele pe care membrii familiei regale urmau să le consume pentru a evita otrăvirea acestora. Procesul de gustare era destul de complex. Eunucii trebuiau să supravegheze  întregul proces de pregătire. Alegerea rețetelor ținea tot de datoria lor. Prin urmare, dacă regele era otrăvit, era imposibil ca eunucii să nu fie pedepsiți.

            Eunucii care aveau această funcție erau denumiți Sullie și aveau responsabilitatea să aibă grijă de pregătirea mâncărurilor pe care regele le prefera, inclusiv de găsirea tuturor ingredientelor, oricât de dificil ar fi fost acest lucru. În plus, tot acești eunuci se ocupau și de mâncarea pentru numeroasele evenimentele naționale, chiar și aranjarea preparatelor  fiind responasibilitatea lor. Din nou, nu era permisă nicio greșeală, altfel fiind pedepsiți aspru.

·         Jeonmyung

            Consta în transmiterea mesajelor și reprezenta îndatorirea fudamentală a eunucilor. În funcție de de importanța și de cât de secret era mesajul, acesta era încredințat eunucilor după rangul pe care îl aveau. În plus, eunucii care aveau această funcție erau cei mai apropiați de rege. În medie, erau utilizați între 1 și 5 eunuci pentru această funcție.

            Însă acest sistem avea și unele probleme. Mesajele importante erau transmise de ofițerii civili din Seungjungwon. Existența acestui departament era determinată de faptul că eunucilor nu le era permisă transmiterea anumitor mesaje. Însă mulți regi nu au ținut cont de acest lucru și au folosit eunuci pentru transmiterea tuturor mesajelor.

            De asemenea, eunucii care serveau în această funcție au căpătat o mare influență în comparație cu ceilalți eunuci. Cum ei reprezentau cam singura posibilitate de a conversa cu regele, chiar și oficialii civili trebuiau să-i trateze cu respect, în caz contrar eunucii putând să distorsioneze mesajele în mod deliberat și să cauzeze o influență negativă asupra oficialului respectiv. Totuși, în faza mijlocie a dinastiei Joseon, s-a introdus un stil diferit de transmitere a mesajelor, și anume, prin scris. Rezultatul a fost unul bun, astfel fiind utilizați și oficialii din Seungjungwon, iar mesajul nemaiputând fi distorsionat de eunuci sau de alți oficiali cu funcția de mesageri . Din păcate, acest lucru nu a ținut pentru mult timp, în perioada târzie a dinastiei el dispărând complet.

·         Sumun

            Eunucii însărcinați cu aceasă funcție trebuiau să păzească clădirile din interiorul palatului. Cum bărbații castrați nu mai beneficiau de forța fizică a bărbaților obișnuiți din cauza lipsei testosteronului, aceștia nu puteau lupta cu dușmanii, așa că rolul principal era de a căra în cârcă pe rege sau pe alte personaje importante de la curte și de a fugi repede în caz de pericol. Se crede că acești eunuci cunoșteau foarte bine multe căi secrete de evadare din palat. Eunucilor de rangul 5 Pum le era delegată responsabilitatea de a administra toți eunucii ce îndeplineau această funcție. Cum această funcție era foarte înaltă, existau doar patru astfel de eunuci. În responsabilitatea lor intrau, de obicei, patru clădiri diferite, iar dacă lipseau gardienii numiți de ei pentru pază, aceștia trebuiau să-și asume responsabilitatea.

·         Sojae

            Sojae erau eunucii care se ocupau de curățenie. De obicei, aceștia nu dețineau niciun rang oficial.

            Joseon a avut aproximativ 60 eunuci cu ranguri oficiale și 80 până la 200 de eunuci fără rang oficial. Eunucii cu ranguri oficiale dețineau, de obicei, slujbe care nu necesitau munca fizică.

Caracteristicile distinctive ale sistemului eunucilor din Joseon

            Una dintre caracteristicile majore ale sistemului eunucilor din Joseon era faptul că aceștia trebuiau să dea examene regulat, examene ce erau mandatorii până la vârsta de 35 ani. Aceste examene erau destul de dificile, eunucii trebuind să studieze foarte mult pentru a le promova, lucru ce a dus la creșterea științei de carte în rândul lor. Deși sistemul a fost aplicat și în China, el nu a avut succes sau cel puțin nu așa cum a avut în Coreea.

            Pe lângă aceasta, Joseon a reușit să prevină implicarea eunucilor în treburile de stat prin introducerea sistemului reformat care restricționa strict creșterea influenței acestora. Totuși, noul sistem le permitea acestora să ocupe poziții mai înalte (dar tot în cadrul sistemului) prin intermediul examenelor mai sus menționate. Permitându-li-se să avanseze, eunucii nu mai aveau acea sete nestăvilită de a pune mâna pe putere, așa cum am văzut în dinastia Goryeo. Prin urmare, au existat rare cazuri în care eunucii au abuzat de puterea lor pentru a depăși granița autorității lor, în timpul dinastiei Joseon neavând loc situații de dezordine cauzate de eunuci așa cum se întâmplase în dinastia anterioară.

 

Vezi și: Eunucii coreeni (partea a doua)

Tabel cronologic al istoriei coreenilor

 

Sursa: http://www.zum.de/whkmla/sp/0910/nhw/nhwlog.html#iihttps://en.wikipedia.org/wiki/Eunuch#Korea

Traducere&editare: 강현재

 

 

Română
Votare: 
0
No votes yet