Gojoseon

Primul stat ce a apărut odată cu epoca bronzului a fost Gojoseon. Potrivit Memorabiliei celor Trei Regate (Samguk yusa), Gojoseon a fost înfiinţat de Dangun Wanggeom, care s-a născut din Hwanung ("fiul zeului") şi Ung-nyeo (" femeia ursoaică") în 2333 î.H. Aceasta arată că istoria coreeană e la fel de veche ca istoria chineză, de vreme ce Gojoseon a apărut cam în aceiaşi perioadă ca mitologicii împăraţi Yao (2337-2258 î.H) ai Chinei. Această poveste nu e doar un mit, ci o relatare istorică ce arată cât de veche este istoria coreeană. Gojoseon a avut o structură statală din primele sale zile. Prin folosirea de unelte sofisticate din bronz, Gojoseon a devenit o putere ce a rivalizat cu Yen din China în jurul secolului al V-lea î.H. Din secolul al IV-lea î.H., Gojoseon a devenit o forţă majoră în Asia de Nord-Est datorită culturii avansate a fierului de pe teritoriul său, explicând schimbările în timp, începând de la râul Liao, de-a lungul Manciuriei şi până jos la râul Daedong.

       Mitul fondării Coreei de către Dangun: Legenda fondării Coreei este descrisă în Memorabilia celor trei regate scrisă de Ilyeon (1206-1289): „Hwanung, fiul lui Hwanin („zeul cerurilor”) a coborât pe muntele Taebaek, însoţit de miniştrii săi ai vântului, ploii şi norilor, cu dorinţa de a face bine omenirii. El a înfiinţat un oraş numit Sinsi („oarşul zeului”) şi a condus poporul având grijă de 360 de probleme esenţiale, inclusiv recolta cerealelor, viaţa şi pedeapsa. Apoi, într-o zi, un urs s-a rugat lui Hwanung şi i-a cerut să devină om. Dorinţa i-a fost împlinită, iar ursul a devenit femeie purtând numele de Ung-nyeo („femeia ursoaică”). Ulterior, femeia s-a căsătorit cu Hwanung şi a dat naştere unui fiu pe numele de Dangun Wanggeom. Dangun şi-a numit regatul Joseon şi a ales Asadal să-i fie capitală.”

Dezvoltarea regatului Gojoseon şi războaiele cu China

Pe lângă vastul teritoriu al lui Gojoseon, care cuprindea Manciuria şi peninsula coreeană, introducerea uneltelor din fier, în secolul al IV-lea î.H., l-a transformat într-un stat puternic. Însă o invazie a lui Zen a obligat Gojoseonul să-şi strămute teritoriul spre sud, în regiunea râului Daedong. Când Wiman a urcat pe tron în Gojoseon, relaţiile cu China au devenit şi mai ostile.

Până la urmă, împăratul Wu din Han a declanşat o invazie, iar Gojoseon a fost supus de China în anul 108 î.H., în perioada Yao şi Shun. Au fost infiinţate patru comanderii chinezeşti în fostul teritoriu al statului Gojoseon.

Dar puternica rezistenţă a populaţiei din Coreea a dus la desfiinţarea a două din cele patru unităţi administrative, iar în anul 313 d.H. a căzut şi ultima comanderie de la Nangnang (Lelang). Tradiţiile şi cultura din Gojoseon s-au transmis statului Goguryeo.

Societatea şi cultura statului Gojoseon

Cultura din Gojoseon a înflorit din vremuri străvechi, iar populaţia se considera urmaşa zeilor. Deşi multe elemente culturale au fost importate din China, sistemul politic, obiceiurile sociale şi legile din Gojoseon erau diferite de cele din China. O veche carte chineză intitulată Hanseo consemnează că legile din Gojoseon, denumite „Codul celor opt articole”, se ocupau de probleme ca hoţia, crima şi violenţa. Se spune că în Gojoseon nue ra nevoie să se închidă uşile, precum şi că femeile erau caste. Asemenea moravuri şi obiceiuri sociale au rămas mult timp parte a culturii coreene.

Alte regate contemporane

Înainte ca Gojoseon să cadă, în anul 108 î.H., pe teritoriile manciurian şi coreean au apărut alte state vechi şi anume: Buyeo, Goguryeo, Okjeo, Ye de Est, Mahan, Jinhan şi Byeonhan. Unelte avansate de fier pentru agricultură precum şi altele s-au folosit în aceste state în care s-au dezvoltat agricultura, creşterea animalelor şi pescuitul. Aceste state au prosperat şi au făcut schimburi active cu regiuni şi ţări îndepărtate.

Deşi regii şi autorităţile erau în centrul puterii, aceste state erau regate confederate. Cu alte cuvinte, şefii locali de trib conduceau propiile lor organisme birocratice şi aparate ale puterii. An de an, regatele organizau ceremonii de închinare una după anotimpul însămânţărilor de primăvară, să se roage pentru recolte bune, iar una toamna, pentru a sărbători recolta. Oamenii cântau şi dansau, iar prizonierii erau iertaţi pe timpul acestor festivităţi care slujeau la întărirea spiritului comunitar şi pentru a se ruga la ceruri.

Despre cultura Gojoseonului

Sursa: cartea Scurtă istorie a Coreei de Shin Hyong Sik, traducere în română de Dan Brudaşcu

Română

Categorie:

Votare: 
0
No votes yet