Personalități istorice: 궁예 - Întemeietorul și singurul rege al Hugoguryeo

            Gung Ye (869-918, domnie 901-918) a fost întemeietorul și singurul rege al Hugoguryeo/ Goguryeo-ului Târziu (901-918). Deși aparținea familiei regale din Silla, acesta a devenit o victimă a luptei pentru putere din perioada târzie a secolului al IX-lea dintre membrii acesteia. Ulterior, devine lider al rebelilor ce luptau împotriva guvernului sillan, care aproape își abandonase poporul în schimbul luptei pentru putere alături de membrii familiei regale.

Nașterea

            Data exactă a nașterii lui Gung Ye este necunoscută, însă se spune că era fiul regelui Gyeongmun, iar mama sa era o doamnă de la curte și, de asemenea, există o legendă cum că s-ar fi născut de Dano. Legenda spune că profetul regal a prezis că un copil născut de Dano va aduce dezastrul asupra națiunii sale, lucru ce i-a determinat pe oficialii guvernamentali și pe ceilalți membri ai familiei regale să-l silească pe rege să omoare băiatul. Prin urmare, regele a ordonat slujitorilor săi să-l omoare, însă când trupele s-au năpustit asupra casei mamei lui Gung Ye, aceasta și-a aruncat copilul de la etajul al doilea, jos aflându-se servitoarea sa ascunsă în tufișuri pentru a prinde copilul. Deși a reușit să-i păcălească pe soldați, slujitoarea i-a străpuns din greșeală ochiul stâng al copilului, astfel Gung Ye pierzându-și un ochi. Slujitoarea l-a ascuns pe copil și l-a crescut în secret, iar după moartea sa, Gung Ye s-a călugărit la templul budist Sedalsa (세달사).

            Totuși, unii istorici înaintează ideea că Gung Ye era, de fapt, un descendent direct al lui Go Anseung, ce fusese conducătorul „Goguryeo-ului reînviat”. Consemnări istorice aparținând Sillei afirmă că Go Anseung ar fi primit numele familiei regale sillene, și anume „Kim”. Prin urmare, statutul arhicunoscut al lui Gung Ye de prinț al Sillei este  pe drept într-o oarecare măsură, însă ideea de fiu al unui rege din dinastia Silla ar putea să nu fie tocmai adevărată.

Participarea la revolte și ascensiunea la putere

            În secolul al IX-lea pe tronul Sillei se afla regina Jinseong (sora vitregă a lui Gung Ye), a treia și ultima femeie monarh din istoria Coreei. Spre deosebire de predecesoarele sale, regina Seondeok și regina Jindeok, ale căror domnii fuseseră înfloritoare, domnia reginei Jinseong a fost una slabă.  Guvernul era corupt, oficialii fiind implicați în lupta pentru putere alături de diferiți membrii ai familiei regale, primind mită pentru a trece cu vederea anumite acțiuni atât din partea altor nobili și oficiali, cât și din partea membrilor cu „sânge albastru”.  Pe lângă acestea, guvernul exploata încontinuu țăranii și fermierii, iar după un an de secetă, a impus taxe extrem de mari începând cu anul 889, lucru ce a dus la numeroase revolte și rebeliuni. Mai mult, aristocrații locali, denumiți hojok (호족,豪族), au devenit conducătorii de facto a mai multor provincii, cum atenția guvernului era îndreptată spre suprimarea revoltelor, dar și spre ascensiunea  la putere.

            Printre liderii rebeli și aristocrații locali se numărau și Gi Hwon și Yang Gil, aceștia adunând cea mai multă influență printre răsculați. Gung Ye s-a alăturat mai întâi trupelor lui Gi Hwon în 891, însă la scurt timp pleacă, deoarece Gi Hwon nu are suficientă încredere în el.  La scurt timp, Gung Ye se alătură forțelor rebele conduse de Yang Gil în 892 și devine generalul principal al acestora, după ce înfruntă armata sillană locală și alte grupări de rebeli. Cei mai mulți aristocrați locali din Myeongju și Paeseo, printre care se număra și Wang Geon, viitorul fondator al Goryeo, și-au trimis trupele în ajutorul lui Gung Ye, lucru ce l-a făcut mai puternic decât Yang Gil.  Silla, după aproape un mileniu de existență ca regat centralizat, se prăbușea rapid.

            În 898, Gung Ye pornește propia sa rebeliune pe teritoriul Gaeseongului de astăzi. După ce se răscoală împotriva stăpânului său, Yang Gil, în final învingându-l și subjugându-l alături de alți lorzi locali, se autoproclamă în 901 regele Hugoguryeo, regat ce cuprindea partea centrală a Peninsulei Coreene. Alături de rivalul său din sud, Gyeon Hwon, regele Hubaekje, acesta deschide perioada celor Trei Regate Târzii din istoria coreeană, o replică perioadei celor Trei Regate coreene.

Declinul și moartea

            Gung Ye schimbă numele regatului în 904 în Majin și mută capitala la Cheorwon anul următor. Ulterior, acesta mută oamenii din Cheongju, dat fiind faptul că avea o densitate a populației foarte mare, și extinde teritoriul țării, preluând și regiunea Chungcheong, deținând astfel controlul asupra a aproximativ două treimi din teritoriul odată stăpânit de Silla. În același an preia Pyeongyangul și cere distrugerea totală a Sillei.

            Căutând o modalitate mai bună de a-și uni cetățenii, acesta redevine religios începând cu 905, având convingerea că lucrul necesar pentru a-i aduce împreună pe oameni sub autoritatea sa era o credință religioasă. Astfel, folosindu-se de fosta sa ocupație- cea de budist, acesta se autoproclamă Maitreya Buddha, cu misiunea de a-i ghida și a-i salva pe oamenii suferinzi de toate greutățile. Reschimbă numele regatului în Taebong în 911.

            Unele surse istorice menționează că în ultima perioadă a vieții sale, Gung Ye devine paranoic, învinuind pe oricine de trădare și condamnând la moarte pe toți cei ce i se împotriveau, printre aceștia numărându-se și una dintre soțiile sale, doamna Kang, și cei doi fii ai săi. În consecință, în 918, patru dintre generalii săi, și anume Hong Yu (홍유, 洪儒), Bae Hyeongyeong (배현경, 裵玄慶), Shin Sunggyeom (신숭겸,申崇謙) și Bok Jigyeom (복지겸,卜智謙), l-au detronat pe Gung Ye și l-au pus pe tron pe Wang Geon, ce anterior fusese unul dintre slujitorii săi credincioși. Se spune că Gung Ye a reușit să scape din palat, însă este ucis la scurt timp de un soldat sau de un țăran care l-a confundat cu un hoț.

Importanță în istorie

            Deși Gung Ye nu a reușit să-și mențină autoritatea și să reunifice Peninsula Coreeană sub domnia sa, mulți învățați de astăzi încearcă să analizeze caracterul real al acestuia. Deși consemnările istorice cu privire la Gung Ye îl amintesc ca pe un tiran, deoarece mulți istorici din timpul dinastiei Goryeo au încercat să justifice lovitura de stat condusă de Wang Geon ce a avut ca rezultat detronarea lui Gung Ye pentru a motiva legitimitatea dinastiei, mulți oameni, chiar și după fondarea Goryeo-ului, au respins domnia lui Wang Geon și s-au revoltat împotriva abia formatei dinastii, favorizând domnia lui Gung Ye, deci se poate deduce că nu a fost tocmai despotul descris de izvoarele istorice. Unii istorici explică că autoproclamarea ca Buddha a lui Gung Ye a reprezentat o încercare de consolidare a puterii regale, cum el, fiind un membru al familiei regale sillene, nu avea autoritate asupra moșierilor și comercianților influenți, așadar încercând să folosească puterea religiei pentru a-și putea menține autoritatea, lucru care nu s-a dovedit a fi prea eficace.

Sursa: wikipedia.org

Traducere: 강현재

 
Română

Categorie:

Votare: 
0
No votes yet