궁녀 Gungnyeo (partea a doua)

            Rolurile unei gungnyeo

            O femeie gungnyeo poate fi descrisă ca o sclavă de lux ce lucra la palat în mai multe departamente cum ar fi departamentul de croitorie, de bucătărie, de spălătorie etc. Aceste departamente se clasificau în jimil (departamentul care se ocupa de viața privată a familiei regale), chimbang (departamentul de croitorie), subang (departamentul de broderie), câte două sojubang, naesojobang și oesojubang, unul dintre ele fiind folosit pentru mâncărurile zilnice, iar celălalt folosit pentru prepararea mâncărurilor pentru banchet, saenggwabang (departamentul pentru pregătirea deserturilor) și sedapbang (spălătoria regală).

            În plus, pe lângă aceste 7 departamente, mai existau încă 4 departamente: sesugan, departamentul ce se ocupa de baia regelui și a reginei, toeseongan, departamentul ce se ocupa cu aranjatul mâncării, bogicheo, departamentul care se ocupa cu făcutul focului, deungchokbang, departamentul lampioanelor și a candelelor de iluminat.

            Jimil nain avea cea mai înaltă poziție din societatea gungnyeo, fiind servitoarea personală a unei doamne de rang înalt. Nain (asistentele servitoare) care lucrau la chimbang și subang aveau funcția de croitorese, iar nain care lucrau la sojubang și saenggwabang aveau funcția de bucătărese, acestea situându-se pe a doua poziție în societatea gungnyeo, după jimil nain. În ceea ce privește îmbrăcămintea lor, acestea purtau chima la fel ca femeile yangban (nobile) și, ca un privilegiu, o puteau purta fără a o lega în jurul șoldurilor, față de nain din alte departamente care, pentru a-și desfășura activitatea și a nu fi încurcate de îmbrăcăminte, trebuiau să-și ridice și să-și lege chima în jurul șoldurilor. De asemenea, doar gungnyeo tinere din primele trei departamente puteau avea părul prins în stil saenggaksi (생각시), în timp ce tinerele din celelalte departamente puteau să-și lege părul doar în cozi împletite.

            Rangul unei gungnyeo

            Cea mai înaltă poziție din societatea gungnyeo era deținută de sangung. Jejo sanggung, cunocute și sub numele de keunbang sanggung, erau senioarele grupului de sanggung și aveau funcția de a primi ordinele regelui și de a administra camerele reginei. De asemenea, acesteau puteau exercita și putere politică. Bujejo sanggung, numite și arigo sanggung, aveau în grijă lucrurile reginei. Bomo sanggung erau asistentele medicale care aveau grijă de prinți și de prințese, cele care îl îngijeau pe prințul moștenitor având cel mai înalt statut din grup. Sinyeo sanggung erau cele care îl asistau pe rege sau o asistau pe regină sau pe regina mamă la ceremoniile naționale. De asemenea, acestea se ocupau și de cărțile și documentele ale jimil sanggung și făceau gokeup ( jeluiau și plângeau când unul dintre membrii familiei regale murea). Gamchal sanggung dădeau recompensele sau pedepsele celorlalte gungnyeo, având rol de supraveghetoare și erau venerate către toate celelalte femei servitoare ale palatului. Unele gungnyeo care erau favorizate de rege puteau primi putere politică, dar puteau și să-și ridice rangul.

            Doamnele de la palat erau subordonate reginei, iar rangul lor era mai mic decât al unei Negwan 내관 (consoartă regală). Pentru o gungnyeo existau doar 5 ranguri cu două niveluri fiecare, cel mai mic rang al unei gungnyeo fiind al IX-lea, iar cel mai mare pe care-l putea primi era rangul al V-lea.

  • Rangul al V-lea superior- Concubină regală (sang-gung 상궁); gungnyeo care avusese deja o relație sexuală cu regele, iar numirea sa era decretată de către regină.
  • Rangul al V-lea inferior- Prima doamnă de la palat (conducea secretariatul regal sau al reginei) care putea fi de două feluri: Sang-bok (상복) și Sang-shik (상식)
  • Rangul al VI-lea superior: Prima Doamnă a Bucătăriei (conducea bucătăria regală) care putea fi de două feluri: Sang- chim(상침) sau Sang-gong (상공)
  • Rangul al VI-lea inferiorSang-jeong (상정) și Sang-gi (상기)
  • Rangul al VII-lea superiorChon-bin (전빈), Chon-ui (전의) și Chon-son (전선) (conduceau anumite departamente)
  • Rangul al VII-lea inferior:  Jeon-seol (전설), Jeon-je (전제) și Jeon-eon (전언)
  • Rangul al VIII-lea superior Jeon-chan (전찬), Jeon-shik (전식) și Jeon-yak (전약)
  • Rangul al VIII-lea inferior:  Jeon-deung (전등), Jeon-che (전채) și Jeon-jeong (전정)
  • Rangul al IX-lea superior Ju-gung (주궁), Ju-sang (주상) și Ju-gak (주각)
  • Rangul al IX-lea inferior: Ju-byeon-chi (주변치), ju-chi (주치), ju-oo (주우) și Ju-byeon-gung (주변궁)

            Numărul  gungnyeo

            Numărul total de gungnyeo incudea pe lângă femeile gungnyeo de la palatul principal unde rezida regele și pe cele de la Jesagung, palatul pentru Jesa (ceremonie comemorativă a strămoșilor)  și de la Byeolgung (palatele anexe). Gungnyeo care lucrau în palatul principal se purtau cu superioaritate față de cele care lucrau în palatele anexe, numindu-le gunggeot. Numărul gungnyeo din palatul principal era la fel  pentru camerele regelui, ale reginei și ale reginei matroane, iar conform unor surse, acesta ar fi fost de aproximativ 90 în total. Fiecare reședință ar fi avut 20-27 jimil nain, iar alte locuri 15-20.

            Însă numărul a variat de la o perioadă la alta. În timp ce numărul de gungnyeo la începutul dinastiei Joseon nu era prea mare, cu timpul a început să crească. În timpul domniei lui Seongjong (1469-1494), la palat serveau 105 gungnyeo în total, 29 pentru mama regelui anterior, 27 pentru camerele reginei mamă și 49 pentru camerele regelui. În timpul regelui Gojong (1863-1907), numărul de gungnyeo a atins 480: 100 pentru camerele regelui, 100 pentru camerele reginei mamă, 100 pentru regină, 60 pentru prințul moștenitor, 40 pentru prima consoartă, 50 pentru seson (fiul prințului moștenitor) și 30 pentru soția fiului prințului moștenitor.

            Viața femeilor gungnyeo

           Toate gungnyeo erau angajate  pe viață la palatul regal. Odată ce intrau în palat, nu puteau să-l mai părăsească, excepție făcând cazurile speciale. În afară de rege și de familia acestuia, nimeni, nici măcar concubinele sale, nu putea muri în palat, așa că atunci când gungnyeo deveneau bătrâne sau se îmbolnăveau grav, trebuiau să părăsească curtea regală. Singurele cazuri atunci când o gungnyeo putea părăsi palatul fără a fi bolnavă sau pe moarte era atunci cânt maestrul/a său/sa era bolnav/ă sau când erau trimise în număr mai mare în locurile lovite de calamități, ca să calmeze și să ajute oamenii din acele zone.

            De asemenea, femeilor gungnyeo le era intersiză căsătoria, de fapt, contactul cu orice bărbat și femeie cu excepția celor pe care le slujeau și a colegelor lor, acestea fiind pedepsite cu asprime dacă încălcau aceste reguli. Dacă o gungnyeo rămânea gravidă, aceasta era decapitată imediat după naștere, iar copilul devenea sclav. Unele documente istorice menționează că existau câteva lesbiene printre gungnyeo, denumite ”daesik”. Se spune că a doua noră a regelui Sejong, Bong, s-a îndrăgostit de o gungnyeo numită So-ssang. Regele Sejong a dezmoștenit-o pe Bong, după care a alungat-o de la palat.

            Gungnyeo primea un salariu lunar care depindea de rangul acesteia, însă nu era stabil, ci varia în funcție de economia statului la acel moment.

Prima parte

 

Sursa: wikipedia.org, gokmu.com

Traducere: 강현재

Română
Votare: 
0
No votes yet