진국 Statul Jin

Statul Jin a fost un stat al Coreei din perioada Epocii de Fier, care a ocupat o parte din jumătatea sudică a Peninsulei Coreene în timpul secolelor II și III î. Hr, la granița cu Gojoseonul, aflat în nord. Capitala sa era undeva în sudul râului Han. Acesta a precedat federațiile Samhan.

Nu se știe cât de bine definit și organizat era statul Jin. S-ar părea că a fost o federație de state mai mici la fel ca ulterioara federație Samhan. Pentru ca statul să fie capabil să se confrunte cu Wiman Joseon și să trimită diplomați la curtea dinastiei Han din China, a existat, probabil, un anumit nivel de autoritate centrală stabil. Istoricul Lee Ki-Baek a insinuat, de asemenea, că încercările regatului de avea relații deschise ’’sugerează o dorință puternică a poporului Jin de a se bucura de beneficiile culturii chineze a metalului’’. Cu toate acestea, în cea mai mare parte, Wiman Joseon a împiedicat contactul direct între Jin și China.

Se spune că regele Jun al Gojoseonului a fugit în regatul Jin după ce Wiman i-a luat tronul și a înființat Wiman Joseon. Unii specialiști cred că menționările chinezești cu privire la Gaeguk și Gaemaeguk se referă la statul Jin. Istoricii presupun că Goguryeo a cucerit Gaemaguk în 26 d.Hr, însă se poate ca acesta să fi fost doar un trib din partea de nord a Peninsulei Coreene.

Înregistrările istorice cu privire la căderea statului Jin sunt oarecum contradictorii: fie a devenit statul Jinhan, fie a devenit chiar o parte a întregii confederații Samhan. Consemnările istorice ale statului Jin au fost găsite pe teritoriile viitorului stat Mahan.

Din punct de vedere arheologic, Jin este deseori identificat ca fiind centrul culturii de bronz al istoriei coreeme, care a succedat cultura bronzului din Liaoning din ultima perioadă a primului mileniu. Cele mai multe descoperiri culturale au fost făcute în regiunile Chungcheon și Jeolla, acestea sugerând faptul că Jin a avut teritoriul aici, fapt ce coincide aproximativ cu evidențele istorice incomplete. Artefacte au fost găsite, de asemenea, în partea sudică a peninsulei, dar se pare ca acestea au fost exportate și spre oamenii Yaoi din Kyushu, Japonia.

 

Sursa: wikipedia.org

Traducere: 강현재

Română

Categorie:

Votare: 
0
No votes yet