Soarele și luna (legendă coreeană)

Română

            Într-o vreme când doar stelele existau, o vreme înainte de apariția Soarelui și a Lunii, era o femeie săracă care vindea prăjituri de orez pentru a-și câștiga traiul.

            Femeia avea doi copii, un băiat și o fată. Haesik, cel mai mare dinte cei doi, era un băiat cuminte și responsabil, în timp ce fetița ei, Dalsun, avea o inimă pură și candidă.

            Cei trei trăiau într-o vale situată la o mare depărtare de cel mai apropiat sat, iar mama lor trebuia să meargă în fiecare zi câteva mile până în sat ca să vândă prăjituri de orez. Într-o zi, în timp ce se întorcea acasă, în fața femeii  apăru un tigru. Acesta i-a cerut o prăjitură din orez în schimbul cruțării vieții ei. Femeia s-a speriat și i-a dat prăjitura cea mai bună din coș, așa că tigrul a lăsat-o să plece. Pe următorul deal, tigrul a reapărut în fața bietei femei și i-a cerut două prăjituri de această dată pentru că prima doar i-a deschis apetitul și l-a făcut să îi fie foame și mai tare. Fără tragere de inimă, femeia i-a mai dat încă alte două prăjituri în schimbul cruțării vieții și și-a continuat drumul spre casă. Totuși, pe următorul deal tigrul a apărut din nou, fiind mult mai flămând decât înainte, și a tot reapărut, iar femeia a continuat să-l hrănească până când, în cele din urmă, coșul s-a golit.

            Femeia a încercat să-l convingă pe tigru să îi cruțe viața de dragul celor doi copii care o așteptau acasă, însă tigrul, gândindu-se că nu va avea doar unul ci trei oameni la cină, a mâncat-o pe biata mamă, nemailăsând nicio urmă înafară de hainele ei, pe care le-a păstrat.

            Tigrul cel flămând știa că Haesik și Dalsun erau acasă, așteptând-o pe mama lor să se întoarcă din sat, așa că s-a îmbrăcat în hainele femeii și s-a îndreptat spre casa lor. Pentru o vreme, cei doi copii s-au gândit că mama lor a stat mai mult în sat, însă începea să se întunece și, fiindu-le frică, au închis ușa.

            Deodată, o voce se auzi de afară. Micuța Dalsun era așa de ușurată încât a crezut imediat că este mama ei și a fugit la ușă ca să o deschidă, însă Haesik a oprit-o chiar la timp, dându-și seama că vocea nu era cea a mamei lor.

            Acest lucru la înfuriat mai tare pe tigru, a cărui foame crescuse și mai mult. S-a hotărât să-și dea pe lăbi cu pudră de la prăjiturile din orez și și-a băgat ghiarele în crăpăturile ușii pentru a-i păcăli pe copii cu „o piele fină și albă”, ca a mamei lor. În cele din urmă, Haesik și Dalsun au fost păcăliți și au deschis ușa, tigrul putând intra în casă în sfârșit.

            Văzând cine a intrat pe ușă, copiii au început să strige, iar tigrul începu să-i fugărească. În cele din urmă, copiii au reușit să scape din casă și să se urce într-un copac, însă tigrul, fiind foarte înfometat, a luat un topor și a început să taie copacul pentru a ajunge la cei doi copii.

            Dalsun începu să implore cerurile, cerând ajutor. Ea s-a rugat că dacă ea și fratele său au inima pură și sunt destinați să fie salvați, să le fie trimisă o frânghie din ceruri destul de puternică pentru a-i salva, iar dacă nu, frânghia să fie veche și să se rupă atunci când for încerca să se urce pe ea.  La puțin timp după, o frânghie lungă și puternică le-a fost trimisă, iar cei doi copii au început să se urce pe ea  până au ajuns în rai.

            Curios de ceea ce a văzut întâmplându-se în copac, tigrul a început să se roage și el, cerându-le cerurilor să îi trimită și lui o frânghie ca să îi poate urma pe copii și să-i mănânce. Câteva secunde mai târziu acestuia i-a fost trimisă o frânghie mucegăită, iar tigrul a început să se urce pe ea. La scurt timp, frânghia s-a rupt, iar tigrul a căzut într-un lan de mei, sângele împrăștiindu-i-se peste tulpinile acestor grâne.

            În ceruri, Haesik a devenit soarele („Haennim”), iar Dalsun luna („Dallim”).

            Unele versiuni ale acestei povești continuă cu mențiunea că Haesik, știind că surorii lui mai mici îi era frică de întuneric, a făcut schimb de locuri, lăsând-o pe Dalsun să devină soarele, iar el luna.

Morala: Când îți dorești ceva foarte mult, vei putea găsi o cale să primești acel lucru atâta timp cât intențiile îți sunt bune și pure.

Sursa: mannamimpact.wordpress.com

Traducere: 강현재

Votare: 
0
No votes yet